- Parodontita este o boală inflamatorie cronică a țesuturilor care susțin dinții: gingia, ligamentul și osul din jurul rădăcinii.
- Popular este numită parodontoză. Termenul medical corect este parodontită.
- Primele semne sunt adesea sângerarea gingiilor la periaj și respirația urât mirositoare. Mai târziu apar retragerea gingiilor și mobilitatea dinților.
- Diagnosticul se pune prin examinare clinică, măsurarea pungilor parodontale și radiografii.
- La ARTeeth Dental Clinic, toate cazurile de boală parodontală sunt tratate de medicul specialist parodontolog din echipa noastră.
Ce este parodontita?
Dinții sunt ținuți în os de un sistem de susținere numit parodonțiu: gingia, ligamentul parodontal, cimentul care acoperă rădăcina și osul alveolar. Parodontita este inflamația cronică a acestor țesuturi, declanșată de bacteriile din placa bacteriană care se acumulează la marginea gingiei.
Boala începe, de obicei, ca gingivită: gingia se inflamează, se înroșește și sângerează, dar osul nu este încă afectat. Gingivita este reversibilă printr-o igienă corectă și o igienizare profesională. Dacă nu este tratată, inflamația poate avansa în profunzime. Gingia se desprinde de dinte și se formează pungi parodontale, iar osul din jurul rădăcinilor se resoarbe treptat. Pierderea de os nu se reface de la sine, iar în stadiile avansate dinții devin mobili și se pot pierde.
Parodontită sau parodontoză?
În limbajul obișnuit, boala este cunoscută drept parodontoză. Termenul medical corect este însă parodontită, pentru că terminația „-ită” indică o inflamație, iar boala are la bază o inflamație cronică provocată de bacterii. Când pacienții spun „am parodontoză”, de cele mai multe ori este vorba, de fapt, despre parodontită.

Semnele bolii parodontale
- gingii care sângerează la periaj sau la folosirea aței dentare
- gingii roșii, umflate sau sensibile
- respirație urât mirositoare sau gust neplăcut persistent
- retragerea gingiilor, dinții par mai lungi
- depuneri de tartru la marginea gingiei
- spații noi între dinți sau dinți care și-au schimbat poziția
- dinți mobili
- puroi la marginea gingiei
În fazele inițiale, parodontita nu doare, motiv pentru care este adesea descoperită târziu. La fumători, sângerarea gingiilor poate lipsi chiar și atunci când boala este prezentă, pentru că fumatul reduce irigarea gingiei.
Cauze și factori de risc
Cauza principală este placa bacteriană care nu este îndepărtată corect și care, în timp, se mineralizează și formează tartru. Unele persoane sunt însă mai predispuse decât altele. Factorii care cresc riscul sau favorizează evoluția bolii sunt:
- fumatul, unul dintre cei mai importanți factori de risc
- diabetul, mai ales cel dezechilibrat. Între diabet și parodontită există o legătură în ambele sensuri.
- predispoziția genetică
- igiena orală insuficientă și lipsa controalelor periodice
- stresul, unele medicamente și modificările hormonale
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul începe cu consultația clinică. Medicul parodontolog examinează gingiile și măsoară cu o sondă specială adâncimea pungilor parodontale în jurul fiecărui dinte. La o gingie sănătoasă, șanțul dintre gingie și dinte este de doar câțiva milimetri. Pungile mai adânci arată că s-a pierdut atașamentul gingiei și o parte din os.
Examinarea este completată de radiografii, care arată cât os s-a pierdut, și de evaluarea mobilității dinților. Pe baza acestor date se stabilesc stadiul și forma bolii și se alege tratamentul.
Tratamentul parodontitei
În clinica noastră, toate cazurile de boală parodontală sunt îndrumate către medicul specialist parodontolog din echipa noastră. După consultație și măsurarea pungilor parodontale, medicul parodontolog recomandă tratamentele necesare, în funcție de stadiul bolii:
- Igienizarea profesională și instruirea pentru igiena acasă. Fără o igienă corectă acasă, niciun tratament nu are rezultate de durată.
- Chiuretajul în câmp închis. Tartrul și placa bacteriană sunt îndepărtate de pe rădăcini, din interiorul pungilor parodontale, fără incizii, cu anestezie locală.
- Chiuretajul în câmp deschis. Când pungile parodontale sunt adânci, gingia este deschisă printr-o mică intervenție chirurgicală, pentru ca rădăcinile și osul din jurul lor să poată fi curățate complet, sub control vizual. Se face cu anestezie locală.
- Grefele de gingie și augmentările osoase și gingivale. În anumite situații, acestea pot reface o parte din țesuturile pierdute sau pot acoperi rădăcinile expuse prin retragerea gingiei.
Parodontita este o boală cronică. După tratament, rezultatul se menține prin igienă atentă acasă și prin controale și igienizări regulate, la intervalele recomandate de medic.
Când dinții nu mai pot fi salvați
În stadiile avansate, unii dinți au pierdut prea mult os pentru a mai putea fi păstrați. În aceste situații, tratamentul include extracția lor și, ulterior, înlocuirea dinților lipsă, de cele mai multe ori cu implanturi dentare. Înainte de implantare, boala parodontală trebuie să fie tratată și ținută sub control, pentru că bacteriile care o provoacă pot afecta și țesuturile din jurul implanturilor.
Un exemplu este cazul prezentat în articolul despre lucrările All-on: o pacientă cu dinți mobili, cu retracții gingivale masive și acoperiți de tartru, tratată cu lucrări fixe pe implanturi la ambele arcade. Despre implanturi am scris mai pe larg pe pagina despre implanturile dentare.
Parodontita și lucrările dentare
Pentru orice lucrare protetică, fie că este vorba de fațete, coroane, punți sau implanturi, gingiile trebuie să fie sănătoase. O lucrare făcută pe o gingie inflamată nu se adaptează corect și nu rezistă în timp. De aceea, atunci când la consultație observ semne de boală parodontală, tratamentul parodontal se face întâi, iar lucrările protetice după. În cazurile complexe, planul de tratament îl stabilim împreună, în echipă, așa cum am descris pe pagina despre reabilitarea orală.
Prevenire și întreținere
- periaj de două ori pe zi, cu atenție la marginea gingiei
- curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți, cu ață dentară sau periuțe interdentare
- igienizare profesională și control periodic, de obicei la șase luni sau la intervalul recomandat de medic
- renunțarea la fumat
- controlul diabetului, în colaborare cu medicul curant
Despre parodontită, în podcast
Am vorbit pe larg despre boala parodontală în podcastul Dialog Meducativ, în episodul 40, „Regulile zâmbetului sănătos”. Episodul poate fi urmărit pe YouTube.
Întrebări frecvente
Parodontoza și parodontita sunt același lucru?
În limbajul obișnuit, da. Popular, boala este numită parodontoză, dar termenul medical corect este parodontită, pentru că la baza ei se află o inflamație cronică.
Este normal să îmi sângereze gingiile la periaj?
Nu. Sângerarea gingiilor este de cele mai multe ori un semn de inflamație, de la gingivită până la parodontită, și merită evaluată la o consultație.
Se vindecă parodontita?
Parodontita este o boală cronică. Prin tratament, inflamația poate fi oprită și boala ținută sub control, dar osul pierdut nu se reface de la sine. De aceea sunt importante igiena atentă și controalele regulate după tratament.
Doare chiuretajul?
Chiuretajul se face cu anestezie locală, așa că nu ar trebui să simți durere în timpul lui. După tratament, gingiile pot fi sensibile câteva zile.
Pot avea implanturi dacă am parodontită?
Da, în multe cazuri, dar numai după ce boala parodontală este tratată și ținută sub control. Altfel, inflamația poate afecta și țesuturile din jurul implanturilor.
Cine tratează parodontita în clinica voastră?
Medicul specialist parodontolog din echipa noastră. Eu îndrum către acesta toate cazurile de boală parodontală, iar lucrările protetice le facem după ce gingiile sunt sănătoase.
Acest articol oferă informații generale și nu înlocuiește consultația și examinarea clinică. Diagnosticul și tratamentul bolii parodontale se stabilesc doar după evaluarea individuală.
Parodontita depistată la timp se tratează mai simplu și cu rezultate mai bune. La consultație examinăm gingiile, iar dacă există semne de boală parodontală, medicul parodontolog din echipa noastră măsoară pungile parodontale și stabilește tratamentul.